Călătoriile reprezintă un important fenomen socioeconomic în continuă dezvoltare, iar călătoriile către tropice înregistrează o creştere medie anuală de 5-10%.

În 2012, Organizația Mondială a Turismului (OMT) a raportat un miliard de calatorii internationale (Fig.1). Călătoriile îi expun pe cei care călătoresc la modificări de altitudine, umiditate, temperaturi variate şi la agenţi responsabili de boli infecţioase.

Factori ce contribuie la dezvoltarea tusimului internațional:

• Creșterea populației globului;
• Globalizarea;
• Creșterea standardului de viață;
• Dezvoltarea accelerată a infrastructurii de transport;
• Diversificarea serviciilor turistice;
• Creșterea nevoii de relaxare ca răspuns la stilul de viață citadin stresant.

Fig.1. Tendințe ale turismului internațional 1950-2020

Medicina călătorului reprezintă un domeniu multidisciplinar în expansiune, care vizează nu numai prevenirea sau tratarea bolilor tropicale, ci un ansamblu de patologii, ce pot apare sau pot fi agravate în cursul călătoriilor . Există bineînţeles diferenţe referitoare la destinaţie, vârstă, motivul călătoriei (turiştii sunt mai frecvent bolnavi, faţă de persoanele ce călătoresc în scopuri profesionale), durata călătoriei, experienţa, prezenţa unor boli concomitente.

În acest context, rolul medicinei de călătorie ca disciplină aflată la granița mai multor specialități este tot mai important. Călătoriile pot predispune și la evenimente neplăcute, inclusiv decese iar cauzele pot fi dintre cele mai diverse, de la evenimente cardiovasculare până la boli infecțioase sau accidente, așa cum reiese si dintr-un amplu studiu (Lawson et al. Cauze de deces la calatorii internationali cu destinatia SUA (2005- 2008). J. Travel Med. 2012) care și-a propus să evalueze cauzele de deces la călătorii internaționali cu destinația SUA:

• 213 decese raportate la CDC (62% calatorii maritime)
• 70% cauze cardiovasculare
• 12% cauze infectioase (73%- patologii asociate)
• 6% neoplazii
• 4% accidente
• 8% alte cauze

Riscurile asociate călătoriilor sunt din ce in ce mai diverse și complexe în condițiile dezvoltării actuale a turismului de nișă (care include un spectru larg de activități, de la turismul religios până la turismul sexual, ba chiar și cel spațial) (Fig.2).

Fig.2. Caracteristici ale turismului contemporan

Calatorii la mare distanta
Turism de masa
Turism de nisa (comportament la risc al calatoriei)

 - Turism nautic
 - Turism relegios(Hajj)
 - Turism in zone de razboi
 - Turism extrem/zone salbatice/zone calamitati naturale
 - Turism sexual si cel destinat persoanelor cu orientari sexuale diferite
 - Turism medical
 - Turism culinar
 - Turism "last minute"
 - Turism "low cost"
 - Turism pe perioade lungi de timp
 - Turism spatial

Pe de altă parte, există categorii de călători ce necesită o abordare specială la consultația de medicină de călătorie dinaintea plecării, printre care călătorii imunodeprimați, inclusiv cei cu infecție HIV (Fig.3).

Fig.3. Călători cu nevoi speciale

 - Calatorii "business"
 - Imigranti
 - Expatriati/ Calatorii indelungate
 - Varstnici/copii
 - Femei gravide
 - Calatorii cu dezabilitati
 - VFR (visiting friends and relatives)
 - Calatori cu patologii preexistente
 - Calatori imunodeprimati (HIV)

Călătorul trebuie să fie informat asupra riscurilor pentru sănătate pe care le poate implica o călătorie, astfel încât să poată lua o serie de măsuri preventive, iar sursele de informare de multe ori nu sunt accesibile.

Medicii care consultă călătorul internaţional trebuie să cunoască bolile care pot fi transmise de diverşi vectori la care călătorul poate fi expus. Împotriva celor mai importante boli transmise de vectori, ca malaria şi febra galbenă, sunt disponibile vaccinuri şi medicamente cu efect profilactic. Cu toate acestea, pentru multe boli transmise de artropode nu există profilaxie specifică, aşa încât călătorul trebuie sfătuit în legătură cu utilizarea substanţelor cu efect repulsiv şi cu alte măsuri generale cu efect protector.

Principalele elemente ale unei consultaţii înaintea plecării într-o călătorie sunt: