America de Nord (Canada, St Pierre şi Miquelon şi Statele Unite ale Americii)

Incidenţa bolilor raportabile face ca acestea să nu constituie un risc mai mare pentru călătorul internaţional, în raport cu ţara de origine. Există bineînţeles riscuri pentru sănătate, dar în general precauţiunile de luat sunt minime. Bolile care pot apare ocazional sunt: pesta, rabia la animale sălbatice, febra pătată a Munţilor Stâncoşi, tularemia, encefalite transmise de artropode şi epidemii sezoniere de gripă. Hantavirusurile au fost identificate predominant în statele din vestul SUA şi în provinciile din sud-vestul Canadei. Giardioza apare ocazional la turişti care campează sau beau apă din izvoare, lacuri sau râuri. În 2002 infecţiile cu virusul West Nile au fost detectate în 44 de state faţă de 27 state afectate în 2001. Boala Lyme este endemică în nord-est şi ocazional pe coasta Pacificului în nord-vest. In ultimii ani a crescut incidenţa unora din bolile transmise digestiv, ca salmonelozele. Alte riscuri includ muşcăturile şerpilor veninoşi.

Imunizările cerute la înscrierea la şcoală diferă de la un stat la altul, imunizările universale incluzând difteria, rujeola, poliomielita şi rubeola cu diferenţe privind imunizarea împotriva tetanosului (49 state), tusei convulsive (44 state), oreion (46 state) şi hepatită B (29 state).

Mexic şi America Centrală (Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexic, Nicaragua şi Panama)

Bolile transmise de artropode Malaria şi leishmanioza cutanată apar în toate opt statele. Leishmanioza viscerală apare în El Salvador, Guatemala, Honduras, Mexico şi Nicaragua. Oncocercoza apare în două mici focare în sudul Mexicului şi patru focare în Guatemala. Boala Chagas (tripanozomiaza americană) apare în focare izolate în mediul rural în toate cele opt state din zonă. Filarioza este întâlnită în Costa Rica. Febra dengă şi encefalita ecvină venezueleană poate apare în toate ţările.

Bolile transmise digestiv includ dizenteria amibiană şi bacilară, alte boli diareice şi febra tifoidă. Toate ţările exceptând Panama au comunicat cazuri de holeră în 1996. Hepatita A şi hepatita E sunt întâlnite în Costa Rica, Honduras şi Panama. Bruceloza este prezentă în partea de nord a zonei. Multe cazuri de febră tifoidă din Mexic şi infecţii cu Shigella disenteriae tip 1 din America Centrală sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.

Alte boli. Rabia la animale este foarte răspândită, mai ales la câini şi lilieci.

Alte riscuri Şerpii pot constitui un risc în unele zone.

Caraibe (Anguilla [Marea Britanie], Antigua şi Barbuda, Bahamas, Barbados, Bermuda [Marea Britanie], Insulele Cayman, Cuba, Dominica, Republica Dominicană, Grenada, Guadelupa, Haiti, Jamaica, Martinica [Franţa], Montserrat [Marea Britanie], Antilele Olandeze, Puerto Rico [SUA], Saint Kitts şi Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadines, Trinidad Tobago, Insulele Turks şi Caicos, Insulele Virgine [Marea Britanie], Insulele Virgine [SUA]). Unele insule sunt muntoase cu vârfuri de 1.000-2.500m, au un climat tropical plăcut cu ploi abundente şi furtuni în unele perioade ale anului.

Bolile transmise de artropode Malaria este endemică numai în Haiti şi în unele părţi din Republica Dominicană. Febra galbenă este endemică în Trinidad Tobago. Leishmanioza cutanată a fost recent descoperită în Republica Dominicană. Filarioza Bancrofti apare în Haiti, Republica Dominicană şi în unele insule, în timp ce alte filarioze pot fi de asemenea ocazional întâlnite. Fascioloza produsă de Fasciola hepatica este endemică în Cuba. Epidemii de febră dengă apar în toată aria şi febra dengă hemoragică a fost de asemenea semnalată. Tularemia este prezentă în Haiti.

Bolile transmise digestiv Dizenteria amibiană şi bacilară sunt frecvente, ca şi hepatita A, mai ales în insulele din nord, în timp ce nu s-a semnalat nici un caz de holeră în Caraibe. Schistosomiaza este endemică în Republica Dominicană, Guadelupa şi Martinica, Puerto Rico Saint Lucia, Antigua şi Barbuda, în care s-au demarat măsuri de control al acestei infecţii. Rabia la animale este comunicată în câteva insule.

America de Sud Tropicală (Bolivia, Brazilia, Columbia Ecuador, Guiana Franceză, Guiana, Paraguay, Peru, Suriname, Venezuela). La vest se înalţă Anzii Cordilieri cu numeroase vârfuri de 5000-7000m, iar pădurile tropicale din bazinul Amazonului sunt mărginite de savane, junglă şi păduri tropicale uscate.

Bolile transmise de artropode sunt o importantă cauză de deces în zonele rurale. Malaria şi boala Chagas (tripanosomiaza americană), leishmanioza viscerală şi cutanată apar în toate cele 10 ţări din zonă, leishmanioza având o incidenţă în creştere în Brazilia şi Paraguay. Leishmanioza viscerală este endemică în nord-estul Braziliei, cu zone de endemie şi în alte părţi din Brazilia şi este mai puţin frecventă în Columbia şi Venezuela, rară în Bolivia şi Paraguay şi practic necunoscută în Peru. Oncocercoza endemică apare în focare izolate în zone rurale din Ecuador, Venezuela şi nordul Braziliei. Filarioza este endemică în Brazilia, Guyana şi Suriname. În Bolivia, Brazilia, Ecuador şi Peru au fost comunicate focare de pestă. Printre bolile virale transmise în zonă se numără febra galbenă, în zonele împădurite din toate ţările cu excepţia Paraguay şi zonele de est ale Anzilor. Cea mai mare parte a Braziliei fiind acoperită de păduri, reprezintă o zonă endemică de febră galbenă, care este absentă în zonele de coastă.

Bolile transmise digestiv sunt frecvente incluzând amibiaza, boli diareice bacteriene, boli helmintice şi hepatita A. Schistosomiaza este prezentă în Brazilia Suriname şi Venezuela de centru şi de nord. Paragonimiaza este raportată în Ecuador, Peru şi Venezuela, în timp ce bruceloza şi echinococoza sunt întâlnite mai ales în Peru. In 1996 Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela au raportat cazuri de holeră.

Alte boli reprezentând potenţiale riscuri pentru călătorul neavizat includ febra hemoragică datorată unui Arenavirus în Bolivia şi Venezuela şi hepatita B şi D, care sunt hiperendemice în bazinul amazonian. Rabia este prezentă în mai multe din ţările din zonă şi ocazional sunt raportate epidemii de infecţie meningococică (serotip B şi C).

Alte riscuri sunt în legătură cu prezenţa animalelor.

America de Sud Australă (Argentina, Chile, Uruguay, Insulele Falkland)

Pe coasta de vest clima este de tip mediteranean, în Cordilieri clima este rece şi uscată (până la 10 ani fără ploaie), Patagonia este caracterizată de stepe şi zone deşertice, în timp ce în zona câmpiilor din nord-est clima este mai umedă.

Bolile transmise de artropode cu excepţia tripanosomiazei americane nu reprezintă un risc major. Malaria se întâlneşte ocazional în nord-vestul Argentinei, iar leishmanioza cutanată în partea de nord-est a ţării. In 2002 au fost comunicate pentru prima oară cazuri autohtone de febră dengă în Chile.

Dintre bolile transmise digestiv gastroenterita, mai ales salmonelozică este relativ frecventă în Argentina, mai ales în zonele suburbane şi la copiii sub 5 ani. In 1996 au fost comunicate cazuri de holeră în Argentina. Febra tifoidă nu este frecventă în Argentina, dar hepatita A şi parazitozele intestinale sunt larg răspândite, mai ales în zona de coastă. Teniaza, febra tifoidă, hepatita virală şi echinococoza sunt prezente în celelalte ţări din zonă.

Alte boli Antraxul este un risc ocupaţional în zonă, rabia este endemică la animale în Argentina şi în Chile. Sindromul hepato-renal produs de hantavirusuri a fost identificat în zona nord-centrală şi regiunile de sud-vest ale Argentinei şi în Chile.

Tabelul 4.9 Riscuri infecţioase pentru călătorul în America de Sud Tropicală

Tabelul 4.10 Riscuri infecţioase pentru călătorul în America de Sud Australă